Număr: 19
Locatie: OSTROVUL CORBULUI, com. Hinova, jud. Mehedinți
Toponim: Botul Cliuciului
Cod de sit: -
Incadrare cultural-cronologica: Starčevo-Criș, Neolitic Timpuriu
Descrierea contextului arheologic În această așezare s-au găsit mai multe morminte aparținând nivelului de locuire neolitic timpuriu de tip Starčevo-Criș, nivel care suprapune direct locuirea Schela Cladovei. În lipsa datărilor cu radiocarbon și a altor tipuri de analize, aceste descoperiri au ridicat probleme legate de atribuirea lor culturală. Patru din cele 6 morminte considerate la ora actuală neolitice au fost inițial atribuite mezoliticului numai pe baza observațiilor asupra poziției scheletelor. M 2 (1973, SVII/0,75 – 1 m de la niv. de eroziune) a fost descoperit de M. Nica și publicat inițial de Florin Mogoșanu ca fiind mezolitic. P. Roman și Al. Păunescu au stabilit ulterior, pe criterii stratigrafice (deși limitele gropii nu au fost prinse în profilul secțiunii), că ar aparține culturii Starčevo-Criș. Mormântul conține scheletul unui bărbat adult, în poziție șezând („ghemuit”) cu picioarele încrucișate „turcește” și brațele aduse pe abdomen. În umplutura gropii de formă tapezoidală (0,50 x 0,63 x 0,80 m) și în apropierea scheletului și deasupra acestuia, s-au găsit câteva fragmente ceramice Criș iar la nivelul lui un bulgăre de ocru. După A. Boroneanț, poziția scheletului și lovitura puternică de la ceafă sugerează apartenența sa la mezoliticul tip Schela Cladovei. M 9 (1975, SI/4,40 - 4,10 m) era o groapă de mormânt (0,84 x 0,44 cm) de formă necunoscută care conținea scheletul unui copil (categ. Infans I, 6-7 ani) descoperit în poziție șezând-ghemuit, fără a se preciza orientarea. Deși majoritatea oaselor mici fuseseră distruse, craniul s-a păstrat în totalitate (mandiula căzută peste clavicula dreaptă). Tibiile erau în poziție verticală. Individul prezenta o puternică lovitură în zona toracelui. Și acest mormânt a fost apreciat ca aparținând mezoliticului de către Fl. Mogoșanu, însă Al. Păunescu și P. Roman l-au atribuit neoliticului Starčevo-Criș, precizînd că „la curățarea locului în vederea desenării profilului” au fost găsite fragmente ceramice Criș. Mormântul a fost considerat de cei doi autori, făra inventar. A. Boroneanț, într-un studiu recent, ia în considerare și posibilitatea apartenenței acestuia la mezolitic menționând printre argumente: poziția, traumatismul toracic, prezența ocrului roșu. M 18 (1976, SXIV, c2) Determinările antropologice au stabilit că acest mormânt conține resturile osteologice a trei indivizi: un adult de sex feminin, câteva oase dezarticulate ale unui individ de sex masculin, și un copil (Infans I, 2-3 ani). Scheletul nr. 1, depus întins pe spate, orientat pe direcția NS (coastele și craniul ușor răsucite spre E), era acoperit și înconjurat cu pietre de diferite mărimi, aranjate sub forma unei borduri. S-a constatat lipsa oaselor membrelor inferioare, de la genunchi în jos. Sub craniu a fost descoperită o piatră. La 15 cm distanță de craniu se afla maxilarul inferior iar mulți dinți apăreau în zona picioarelor. Membrele superioare, întinse de-a lungul toracelui și a abdomenului erau aduse pe bazin. În jurul scheletului și peste acesta a fost observată o mare cantitate de ocru roșu. Scheletul nr. 2, într-o stare de conservare precară, era poziționat în partea de S a gropii, lângă craniul primului schelet, în poziție ghemuită, păstrând aceeași orientare NS. În jurul său erau de asemenea dispuse multe pietre, unele chiar pe schelet. Ca și în cazul primelor morminte, inițial s-a atribuit mezoliticului tip Schela Cladovei pentru că astfel de morminte acoperite cu pietre au fost semnalate la Lepenski Vir și Schela Cladovei iar poziția scheletului nr. 2 este frecvent întâlnită în mezoliticul de la Porțile de Fier. Mormintele duble sunt și ele des întâlnite , cu analogii la Schela Cladovei. Cu toate acestea în anul 1996 P. Roman și Al. Păunescu îl vor atribui neoliticului de tip Starčevo-Criș. M 24 (1978, S I a/4-5) mai păstra jumătatea superioară a unui schelet de bărbat matur (cap, gât, humerusurile, o parte din coloană, coaste dar și tibia și peroneul drept, descoperite în poziție verticală), întins pe spate, capul orientat E. Deși mormintele „întins pe spate” sunt rare în neoliticul Starčevo-Criș iar în zona Porțile de Fier nu există pentru perioada la care ne referim nici unul de acest fel, M 24 a fost atribuit acesteia (P. Roman și Dodd-Oprițescu, 2000). Au fost luate în considerare unele aspecte statigrafice și fragmente ceramice discutabile (A. Boroneanț). M 25 (1978, S I b/1, ad. 3,65-3,98 m) a fost cercetat de Al. Păunescu în anul 1978. Conținea un schelet al unui individ de sex masculin, 30-35 de ani, în poziție întins pe spate cu picioarele așezate „turcește”, cu mâinile între picioare, desfățurat pe o grosime de 0,33 m. S-au descoperit și câteva cioburi Criș în peretele de est și chiar pe oase (două cioburi). Al. Păunescu a atribuit mormânul neoliticului Starčevo-Criș, pe considerente care vizează poziția (care contarastează cu cea „perfect întinsă”a scheletelor Schela Cladovei) și inventarul (2 cioburi ceramice a căror prezență însă poate fi datorată deranjamentului constatat în partea de E a gropii). M 30 (1979, SXIIc/3a) are aspectul unei gropi a cărei umplutură ar putea fi resturile unui mormânt. Au fost identificate fragmente de oase umane și o bucată de calotă (care însă nu au fost colectate) împreună cu fragmente ceramice, piese de cuarțit, oase animale, ocru roșu. Determinarea antropologică a stabilit că resturile osteologice provin de la un individ matur, de sex masculin, 35-40 de ani. Prezintă aspectul unui mormânt deranjat mai degrabă decât al unei depuneri funerare.
Inventar funerar: M 2 – făra inventar; M 9 – pe stern, 2 cuarțite; în jurul capului 3 cuarțite; ocru roșu; un corn de cerb neprelucrat poziționat în partea dreaptă, la 25 cm distanță; M 18 – De pe scheletul nr. 1 s-a recoltat o mare cantitate de ocru roșu, multe scoici și melci, cuarțite; 2 vârfuri „musteroide” din cuarțit s-au descoperit în spate lângă coaste; autorul săpăturii Fl. Mogoșanu a notat de asemenea că pe o distanță de aprox. 50 cm în jurul scheletului nu s-a descoperit nici un fragment ceramic. În jurul scheletului nr. 2 au fost descoperite cuarțite, o unealtă de os (daltă), scoici, melci și oase animale. M 25 – 2 cioburi mici, de factura Criș pe oase; oase de animale;
Analize antropologice: Fișele antropologice au fost întocmite de antropologul Alexandra Comșa pe baza determinărilor antropologice efectuate de Olga Necrasov.
Alte tipuri de analize: -
Date C14: -
Analogii: - M 18 (acoperit cu pietre) prezintă analogii la Lepenski Vir și Schela Cladovei (inclusiv alăturarea adult/infans). - Poziția ghemuită a scheletului nr. 2, M 18 poate fi considerată frecventă în mezoliticul de la Porțile de Fier. - Poziția întins pe spate cu picioarele „încucișate turcește” are numeroase analogii pe malul Dunării la Padina, Lepenski Vir și Vlasac.
Colectiv cercetare: Vasile Boroneanț, Florea Mogoșanu, Al. Păunescu, Petre Roman;
Trimiteri bibliografice: Boroneanț, Adina, „Ostrovul Corbului – o discuție asupra mormintelor mezolitice și neolitice timpurii”, în Buletinul Muzeului Județean Teleorman, 2, 2010, p. 5-27. Enea, Sergiu Constantin, Elemente de arheologie funerară în spațiul carpato-danuian: neolitic și eneolitic, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2011. Kogălniceanu, Raluca, ”Human remains fom the Mesolithic to the Chalcolithic Period in Southern Romania. An Update on the Discoveries” în Archaeologia Bulgarica, XVI, 3 (2012), p. 1-46. Lazăr, Cătălin, Mihai Florea, Ciprian Astaloș, Theodor Ignat, Mădălina Voicu, Vasile Opriș, The Catalogue of the Neolithic and Eneolithic Funerary Findings from Romania, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2012. Mogoșanu, Florea, „Mezoliticul de la Ostrovul Corbului, o nouă așezare de tip Schela Cladovei”, în Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie, XXIX, 3, 1978, p. 335-351. Necrasov Olga, Maria Cristescu, Dan Botezatu, Georgeta Miu, „Cercetări paleoantropologice privitoare la populațiile de pe teritoriul României”, în Arheologia Moldovei, XIII, 1990, p. 173-223. Păunescu, Alexandru, „Locuirea mezolitică de tip Schela Cladovei de la Ostrovul Corbului (jud. Mehedinți)”, în Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie, XLI, 2, 1990, p. 123-147. Roman, Petre, Alexandru Păunescu, „Ostrovul Corbului”, în Enciclopedia arheologiei și istoriei vechi a României, vol. III, București, 2000, p.245-247. Roman, Petre, Alexandru Păunescu, Cercetări asupra pre- și protoistoriei ținuturilor Dunării de Jos. Ostrovul Corbului, vol. I, Editura Caro, București, 1996.