Număr: 27

Locatie: TRESTIANA, com. Grivița, jud. Vaslui

Toponim: Marginea

Cod de sit: 164188.01

Incadrare cultural-cronologica: Starčevo-Criș, Neolitic Timpuriu

Descrierea contextului arheologic Pe suprafața așezării au fost descoperite 11 morminte aparținând culturii Starčevo-Criș (din totalul de 42), 6 dintre ele amplasate pe suprafața Zonei A iar 5 pe suprafața Zonei B. Autorul săpăturilor a constatat faptul că depunerea morților s-a făcut în gropi superficial săpate în raport cu suprafețele de călcare ale vremii sau direct pe sol, fără o minimă adâncire, fiind apoi acoperiți cu pământ în amestec cu fragmente ceramice. – Mormântul nr. 6 (A, 0,20 m E de locuința A/L.2, la adâncimea de 0,25 m) constă dint-un schelet slab conservat, în poziție chircită, pe partea stângă, cu capul orientat N, mâinile aduse sub bărbie, picioarele strânse miderat sub bazin. Ceafa decedatului era sprijinită pe partea inferioară a unui vas de provizii de factură Starčevo-Criș. A fost identificat un radius ovicaprin, provenit din ofranda funerară. – Mormântul nr. 7 (A, la 10 m V de locuința A/L.3 și 4 m N de locuința A/L.6, la adâncimea de 0,65 m) conținea resturile osteologice, dezordonate a doi indivizi (9A, 9B). S-au putut distinge oasele lungi de la membrele inferioare ale unui individ, strânse puternic sub bazin, mâna dreaptă îndoită spre cotul mâinii stângi, care era așezată spre coapsă. Capul orientat N avea cutia craniană sfărâmată. De-a lungul coloanei vertebrale, sub și peste bazin, se aflau fragmente ceramice din vase Starčevo-Criș. Prezența ofrandei funerare este indicată de o tibie de ovicaprin. - Mormântul nr. 18 (A, la 10 m V de locuința 11, la adâncimea de 0,57 m) conținea un schelet în stare bună de conservare, așezat în poziție chircită cu picioarele strânse puternic sub bazin și mâinile pe abdomen, pe partea stângă, capul orientat E. Lângă umărul stâng era așezată o piatră mică de culoare cafenie-brună. Pe schelet și sub acesta se aflau fragmente ceramice din categoria grosieră. - Mormântul nr. 30 (A, la 4 m V de locuința 12, la adâncimea de 0,50 m)conținea un schelet slab conservat, aflat în poziție chircită, cu picioarele strânse moderat sub bazin, culcat pe partea draptă si cu capul orientat S. Sub cap, groapa mormântului a fost placată cu fragmente ceramice din categoria grosieră, iar peste cutia toracică erau așezate fagmente ceramice din categoria fină și semifină. La spate, la aprox. 0,20 m, în dreptul bazinului, fragmente mari de vase (o jumătate de strachină) acopereau oase animale calcinate (calcaneu de bovideu și molar de ovicaprin), considerate de arheolog resturi de ofrandă. Din fragmentele ceramice aflat în acest mormânt și lângă acesta au putut fi reconstituite 5 vase. - Mormântul nr. 32. (A, la 3m E de locuința A/L.14, la adâncimea de 0,70 m și la 2 m de un cuptor C1) conține fragmente din calota craniană a unui adult (foarte groase) și câteva fragmente din oasele lungi de la membrele inferioare și superioare, diferențiate de celelalte prin dimensiunile reduse și fragilitate. Sub schelete și deasupra acestora, mai ales pe partea superioară a corpului, au fost așezate bucăți mari din vase de provizii, de factură grosieră, cu multă pleavă și foarte slab arse, de culoare cenușie-gălbuie. Nu s-a putut reconstitui forma vreunui vas. Resturile ceramice se prezentau sub forma unor lespezi. - Mormântul B/M.1 (în interiorul locuinței B/L.1, sub podea). Sub cap și pe bazin au fost așezate fragmente ceramice (în stare foarte fragmentară și slab arse) identice cu acelea găsite în locuința în interiorul căreia se afla. În dreptul abdomenului s-au găsit câteva așchii lamelare de silex, așezate grămăjoară iar la 0,10 m de genunchi se aflau 2 pietre mici de aspect calcinat, de culoare brună foarte sfărâmicioase. - Mormântul B/M.2 (la 2,70 m E de locuința B/L.1, la adâncimea de 2,20 m) mai păstra fragmente din oasele lungi de la picioare, adunate sub bazin și de la mâini, aduse su bărbie și fragmente din calota craniană. Poziția decedatului a fost stabilită ca fiind chircit, dreapta, orientat cu capul spre SSE. Fragmentele de calotă erau așezate intenționat pe cioburi aparținând culturii Starčevo-Criș. Nu lipseau fragmentele de oase animaliere și o piatră brun-roșcată sfărâmiciosă asemănătoare cu cea aflată pe bazin. - Mormântul B/M.3 (în colțul de NE al locuinței B/L.1; cu 0,35 m sub nivelul podelei B/L.1 aflat la -1,90 m) este o groapă ovală, cu diametrele de 0,50 m x 0,60 m), conținând un amestec de fragmente ceramice și resturi scheletice provenind de la un copil: fragmente de cutie craniană, oase lungi de la membre superioare și inferioare, foarte fragile. - Mormântul B/M.4 (la adâncimea de 0,65 m, la același nivel cu locuința din apropiere) aparține unui copil, al cărui schelet se afla într-o stare precară de conservare, foarte fragmentat și fără posibilitate de recuperare. S-au păstrat: calota (fragmentar), oasele lungi ale membrelor (sup. și inf.) și urme sfărâmicioase ale toracelui și coloanei vertebrale. Peste schelet și su acesta se aflau fragmente ceramice friabile și irecuperabile. - Mormântul B/M.5 (la 3,50 m S de locuința B/L.4, la adâncimea de 1,60 m) conține scheletul slab conservat al unui copil (fragment calotă, fragmente oase lungi membre inferioare și superioare, câteva vertebre) așezat în poziție chircită, pe partea dreaptă cu capul orientat N. S-a constatat de jur împrejurul capului așezarea fragmentelor ceramice sub formă de gardină. Sub cap erau așezate intenționat fragmente ceramice asemănătoare celor din locuința B/L.4.

Inventar funerar: – Mormântul nr. 6 – fagmente ceramice din partea inferioară a unui vas de provizii (la ceafă); – Mormântul nr. 7 – fragmente ceramice provenite din vase mari; – Mormântul nr.18 – fragmente ceramice din categoria grosieră; piatră de mici dimensiuni de culoare cafenie –brună (la nivelul umărului stg.); – Mormântul nr. 30 - fragmente ceramice din categoria grosieră (pe fundul gropii); fragmente ceramice din categoria fină și semifină (peste torace); fragmente de vase mari (o jumătate de strachină) acopereau oase animale calcinate =ofrandă (în dreptul bazinului); – Mormântul nr.32 – bucăți mari din vase de provizii realizate din pastă cu multă pleavă și slab arse cu aspect de lespezi (peste partea superioară a corpurilor dar și sub acestea); – Mormântul B/M.1 – fragmente ceramice identice cu cele descoperite în locuința în interiorul căreia se află mormântul (sub cap și pe bazin); așchii lamelare de silex așezate în grămăjoară (la 10 cm de abdomen); 2 pietre mici cu aspect calcinat, de culoare brună (la genunchi); – Mormântul B/M.2 – cioburi ceramice pe care este depusă o calotă craniană; fragmente mici de oase animale; o piatră brun-roșcată foarte sfărâmicioasă pe bazin; – Mormântul B/M.3 – fragmente ceramice amestecate cu oasele decedatului; – Mormântul B/M.4 – fragmente ceramice friabile (peste schelet și sub acesta); – Mormântul B/M.5 – fragmente ceramice dispuse sub formă de gardină, în jurul capului; fragmente ceramice asemănătoare cu cele din locuința din apropiere (su cap); topor de silicolit, foarte bine ascuțit și așchii de silex cenușiu (din pământul de umplutură);

Analize antropologice: - Pentu Mormântul nr. 6 determinările antropologice realizate de O. Necrasov și S. Antoniu au stabilit că scheletul aparține unei femei în vârstă de 45 de ani, tip mediteranoid gracil. Acest mormânt este considerat o descoperire deosebită din punct de vedere antropologic, fiind primul și cel mai complet schelet aparținând acestei culturi. - Pentru Mormântul nr. 7 studiul antropologic indică tipul nordic sau protoeuropoid. - Mormântul nr. 18 conținea un bărbat matur de 40-50 de ani, cu statură de aprox. 1,70 m. - Mormântul nr. 30 conținea scheletul unui adult tânăr, de aprox. 30 de ani. - Mormântul nr. 32. Analizele antropologice indică prezența resturilor din caniul unui adult și câțiva muguri dentari și dinți de lapte aparținând unui copil de aprox. 10 luni. Resturile sfărâmicioase de la oasele lungi de copil, au indicat pentru acesta poziția întins. Analizate împreună au permis stabilirea orientării spre S a capurilor decedaților. Datele antropologice stabilesc la Trestiana existența a 9 adulți și 4 copii (2 femei mature -M6-45 ani și M7), 4 bărbați cu vârste cuprinse între 17-18 ani (M/9A), 30 ani (M 30), 45-50 ani (M 18) și matur (M/9B). S-a concluzionat pe baza acestor date că scheletele aparținând acestei culturi se încadrează în tipul mediteranoid evoluat, gracil, caracterizat prin craniu dolicocran, cu masivul facial îngust și relativ înalt. Originea mediteranoizilor din populațiile neolitice Starčevo-Criș este în mare măsură autohtonă dar nu exclude aportul migrașiei unor populații egeo-anatoliene.

Alte tipuri de analize: -

Date C14: Două date radiocarbon provin din situl de la Trestiana și sunt atribuite nivelului III B, ocupând intervalul cuprins între 5500-5250 CAL B.C.

Analogii: Analogii pentru descoperirile de morminte de la Trestiana se găsesc în înteg arealul complexului Starčevo-Criș. Înmormântarea în perimetrul așezărilor este atestată în toate așezările unde s-au făcut cercetări: Valea Lupului, Leț, Gura Baciului, Cluj-Strada 30 Decembrie, Gornea, dar și la Starčevo, Těcić (Iugoslavia), Kotovart, Szarvas, Devavanya (Ungaria), Bulgaria. Mormintele duble (M 9 și M.32) de la Testiana prezintă analogii cu mormântul dublu de la Valea Lupului și cu cel de la Glăveneștii Vechi.

Colectiv cercetare: Eugenia Popușoi

Trimiteri bibliografice: Enea, Sergiu Constantin, Elemente de arheologie funerară în spațiul carpato-danuian: neolitic și eneolitic, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2011. Lazăr, Cătălin, Mihai Florea, Ciprian Astaloș, Theodor Ignat, Mădălina Voicu, Vasile Opriș, The Catalogue of the Neolithic and Eneolithic Funerary Findings from Romania, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2012. Lazăr, Cătălin, „Inventarul funerar din mormintele culturii Starčevo-Criș. Studiu de caz”, în Satu Mare. Studii și Comunicări, XXIII-XXIV, 2008, I, p. 26-72. Necrasov, Olga, Maria Cristescu, Dan Botezatu, Georgeta Miu, „Cercetări paleoantropologice privitoare la populațiile de pe teritoriul României”, în Arheologia Moldovei, XIII, 1990, p. 173-223. Popușoi, Eugenia, „Săpături arheologice de la Trestiana, com. Grivița, jud. Vaslui”, în Cercetări Istorice, SN, XI, 1980, p. 105-134. Popușoi, Eugenia, „Săpături arheologice de la Trestiana, com. Grivița, jud. Vaslui”, în Materiale și Cercetări de Arheologie, XV, 1983, p. 28-36. Popușoi, Eugenia, „Morminte neolitice de tip Starčevo-Criș la Trestiana, com. Grivița, jud. Vaslui”, în Carpica, XXIII, 2, 1992, p. 27-50. Popușoi, Eugenia, Trestiana. Monografie Arheologică, Bârlad, Editura Sfera,2005, p. 52-58.