Număr: 48

Locatie: CERNICA, com. Cernica, jud. Ilfov

Toponim: Mănăstirea Iezărul

Cod de sit: -

Incadrare cultural-cronologica: Boian, Neolitic mijlociu;

Descrierea contextului arheologic Între anii 1961-1974 au fost descoperite, 380 de morminte de inhumație (primare) aparținând culturii Boian (faza Bolintineanu), care au fost publicate ulterior într-o monografie (2001). Poziția predominantă de depunere a indivizilor în gropă este aceea de întins pe spate (297), urmată de întins pe dreapta (18), întins pe stânga (14), chircit dreapta (12), chircit stânga (7), întins pe burtă cu fața în jos (3), poziție nedeterminată (28). Poziția cel mai frecvent utilizată (36,36%) este aceea a membrelor superioare întinse pe lângă corp, urmată de îndoirea lor din cot și poziționarea palmei în dreptul bazinului. Cel mai adesea membrele inferioare ale scheletelor au fost poziționate paralel sau cu tibiile alăturate. Poziția membrelor superioare, verticalizarea claviculelor și apropierea gleznelor sau a tibiilor sugerează depunerea morților într-un spațiu îngust, foarte probabil chiar înfășurarea strânsă a acestora într-un giulgiu. Această modalitate de înmormântare ar putea să justifice și existența celor 3 schelete poziționate cu fața în jos, probabil accidental. Observațiile cu privire la orientarea scheletelor, în funcție de punctele cardinale, susțin existența unui cult al soarelui dar și ipoteza existenței unui reper fix, terestru (cele din nucleul nordic – orientate, în bună parte, SV iar cele din nucleul sudic – orientate NV, sugerând un punct sau o zonă comună). În ceea ce privește distribuția spațială a grupurilor extreme de vârstă, R. Kogălniceanu a observat localizarea majoritară a grupelor Infans I și II în partea de N și a grupei Senilis în partea de S a necropolei.

Inventar funerar: O treime din morminte conțineau inventar funerar (98 de morminte), în cea mai mare parte podoabe confecționate din scoică, importată din zona mediteraneană (mărgele și brățări), os (inele) sau cupru (mărgele). S-au descoperit de asemenea și unelte (topoare, dăltițe, lame de silex, răzuitoare, așchii și străpungătoare). S-a constatat lipsa, aproape totală, a ceramicii din morminte. Descoperirile din 4 morminte, i-au determinat pe E. Comșa și Gh. Cantacuzino să vorbească și despre prezența unor posibile ofrande de carne.

Analize antropologice: Studiul antropologic a fost realizat de Olga Necrasov, Dan Botezatu și Gh. Fedorovico.

Alte tipuri de analize: Pe baza fișelor de analiză antropologică efectuată pe acest lot de schelete, R. Kogălniceanu a utilizat testul X² de comparare sau asociere a diverselor elemente de ritual funerar (poziția corpului, obiecte de inventar) cu sexul și vârsta defunctului. Astronomul Ioan Sângeorzan a oferit și o interpretare arheoastronomică a necropolei de la Cernica.

Date C14: -

Analogii: -

Colectiv cercetare: Gh. Cantacuzino, S. Morintz;

Trimiteri bibliografice: Comșa, Eugen, Gh. Cantacuzino, Necropola neolitică de la Cernica, Ed. Academiei Române, București, 2001. Kogălniceanu, Raluca, „Utilizarea testului X² în arheologie. Studiu de caz – Necropola neolitică de la Cernica”, în Cercetări Interdisciplinare, XXVIII, 2005, p. 265-302. Kogălniceanu, Raluca, Primele necropole din neoliticul și eneoliticul României, Teză de doctorat, Universitatea „Alexndru Ioan Cuza”, Iași, 2009. Lazăr, Cătălin, Mihai Florea, Ciprian Astaloș, Theodor Ignat, Mădălina Voicu, Vasile Opriș, The Catalogue of the Neolithic and Eneolithic Funerary Findings from Romania, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2012. Necrasov Olga, Maria Cristescu, Dan Botezatu, Georgeta Miu, „Cercetări paleoantropologice privitoare la populațiile de pe teritoriul României”, în Arheologia Moldovei, XIII, 1990, p. 173-223. Ursulescu, Nicolae, R. Kogălniceanu, ”Apparition des nécropoles dans le néolitique de Roumanie et de l’Italie”, în Studia Antiqua et Archaeologica, XII, p. 11-42.