Anunț:

În perioada 10 martie - 10 aprilie, Departamentul de Istorie, Arheologie și Muzeologie așteaptă înscrieri pentru acțiuni de voluntariat în cadrul proiectelor de cercetare arheologică și de parament la Palatul principilor. 

Contractele de voluntariat vor fi încheiate cu universitatea, în condițiile legislației în vigoare.

Pentru informații detaliate: Lect. univ. dr. Ileana Burnichioiu. 

PALATUL PRINCIPILOR, ALBA IULIA. CERCETĂRI PRELIMINARE (2014-2015)

    În intervalul decembrie 2014-februarie 2015, s-au desfășurat la Palatul princiar din Alba Iulia o serie de cercetări în urma cărora au rezultat primele studii de arheologie, istorie și istoria artei, de parament, geotehnică și geofizică, de biologie, dar și constatări și propuneri legate de starea de conservare, de intervențiile urgente care se impun, de cercetarea și refuncționalizarea imobilului.

   Investigațiile din teren și studiile au fost solicitate și finanțate de Primăria Mun. Alba Iulia în vederea întocmirii documentației necesare unui viitor proiect de conservare și valorificare a acestui monument.

    Obiective majore: obținerea elementelor necesare proiectării, precum: cote de fundare, caracteristici ale solului pe care s-au fundat corpurile ansamblului, accese și ferestre vechi obturate, clădiri și pivnițe mai vechi, starea de conservare a zidăriilor, lemnăriei și decorațiilor din piatră, frescă, lemn etc., urmele legăturilor cu alte ansambluri (cu catedrala, cu Palatul arhiepiscopal - cu care forma un singur ansamblu având trei curți până în prima jum. a sec. XVIII), relația cu castrul roman și cetatea medievală etc.; apoi, clarificarea etapelor mari de construcție și reparații (sau distrugeri) prin care au trecut componentele ansamblului; legătura dintre istoria instituțiilor (episcopia catolică, prepozitura din Alba Iulia, regalitate, principat, armată) și componentele construite de la care mai avem relicve arhitectonice și decorative; de asemenea, înmulțirea și clarificarea datelor istorice despre ansamblu, sporirea gradului de atractivitate pentru valorificarea turistico-culturală de viitor; clarificarea locurilor în care s-au aflat la etaj Dieta și Tabla princiară; crearea unei colecții arheologice proprii a palatului; elaborarea de propuneri pentru noi funcțiuni. 

Colectivul de cercetare:

Dr. Adrian Andrei Rusu, cercetător principal I, arheolog şi istoric medievist (Institutul de Istoria Artei şi Arheologie Cluj-Napoca); dr. Kovacs Andras, profesor universitar emerit, istoric de artă (Univ. Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca); dr. Ileana Burnichioiu, lector universitar, istoric de arta (Univ. ”1 Decembrie 1918″ din Alba Iulia); dr. Kovacs Zsolt, lector universitar, istoric de artă (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca); dr. Weisz Attila, lector universitar, istoric de artă (Universitatea de Artă şi Design, Cluj-Napoca); Kiss Lorand, pictor restaurator atestat de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional; dr. Oana Toda, arheolog (Univ. ”1 Decembrie 1918″ din Alba lulia); Doru Bogdan, arheolog specialist (Universitatea ”1 Decembrie 1918″ din Alba lulia); dr. George Bounegru, arheolog expert (Muzeul Naţional al Unirii, Alba lulia); dr. Laura Stanciu, conferenţiar universitar, istoric (Universitatea ”1 Decembrie 1918″ din Alba lulia); dr. Livia Bucșa, conferenţiar universitar, expert biolog (Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu); ing. Virgil Drăguleanu, geotehnician (Cluj-Napoca); studenți și masteranzi de la Universităţile ”1 Decembrie 1918″ din Alba Iulia și ”Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca; voluntari.

------------------

Palatul principilor - scurtă prezentare

Ansamblul astfel numit este amplasat la sud și sud-est de catedrala romano-catolică și cuprinde construcții cu etaj ordonate în jurul a două curți rectangulare. Acestea reprezintă cu aproximație doar două treimi din ceea ce a fost, în perioada 1542-1699, reședința principilor Transilvaniei. Inițial, palatul a avut trei curți legate între ele, cu diferite conexiuni în exterior, dar la începutul secolului al XVIII-lea, prin demolarea legăturilor dintre careul vestic și cel de mijloc sau dintre palat și catedrală (capete de aripi, scări, pasaj boltit), administrația habsburgică i-a afectat unitatea primită în perioada sa de glorie din vremea principilor (mai ales Gabriel Bethlen și Gheorghe Rákóczi I). În acel moment, funcțiunile i s-au schimbat. În clădirile curții vestice (acum palatul arhiepiscopal romano-catolic), s-a instalat reînființata Episcopie Catolică, iar corpurile de clădiri de la răsărit, după o amplă renovare,  au fost dedicate Arsenalului şi Cazarmei Artileriei. Atunci, Sala Dietei și Sala Tablei princiare, care fuseseră inaugurate în 1643, au fost recompartimentate, scara festivă modificată, aripa transversală dintre curți reclădită, iar „boltele comercianților” parțial dărâmate, parțial modificate. În altă etapă, desfășurată până la 1827, și fostele grajduri ale lui Gabriel Bethlen (în curtea estică) au fost reconstruite. 

Pentru palat, destinația de sediu militar s-a menținut circa 300 de ani, chiar dacă armatele s-au schimbat. Locul unităţilor de artilerie austriece, evacuate în anul 1918, a fost luat în 1919 de Regimentul 91 Infanterie al Armatei Române (Cazarma „Regele Ferdinand I”), iar din anul 1956, aici s-a aflat batalionul 167 „Drumuri și Poduri”. Înainte de trecerea în administrarea municipiului Alba Iulia (2006-2007), edificiul a fost deținut de Ministerul Apărării Naționale, ca sediu al UM 01684.

În urma folosirii intense și a reparațiilor multiple din timpul destinației militare, edificiul a căpătat un aspect general auster dincolo de care nu se ghicește încă ce comori artistice și documentare poate să ascundă. Dar, cercetarea lui în teren, care a debutat doar de curând, a început să evidențieze fragmente importante din istoria complicată a palatului cunoscută până acum într-o mică proporție din documentele scrise și cartografice. Pe latura sa sudică stă sub tencuieli groase o bună parte din castrul roman de la Apulum (cu blocuri imense) și din cetatea medievală care l-a moștenit, iar restul perimetrului este plin de urmele unor construcții romane, medievale și premoderne. Ultimele au aparținut unor instituții majore ale Transilvaniei, precum Episcopia Catolică, Capitlul de la Alba Iulia și Principatul, altele, unor case de clerici sau demnitari laici. Treptat, pereții decopertați au început să-și arate fragmentele scăpate întâmplător de la distrugere ale unor decorații vechi: tencuieli decorative medievale și renascentiste, picturi baroce sau rococo, diverse ancadramente sculptate în piatră, de factură romană, romanică, gotică, renascentistă (din care unul însoțit și de blazonul Francisc Várdai 1514-1524) sau barocă.

Ileana Burnichioiu

Conferința „Redescoperă Palatul principilor Transilvaniei” din 18 iunie 2015.