Etatism și diversitate confesională
    Prima pagină

ETATISM ŞI DIVERSITATE CONFESIONALĂ ÎNTR-UN TERITORIU MULTICULTURAL. POLITICA DE TOLERANŢĂ RELIGIOASĂ ÎN TRANSILVANIA
ÎN TIMPUL LUI IOSIF AL II-LEA

Cod CNCSIS: ID_65
Nr. Contract: 832/2009

Descrierea proiectului

Proiectul propune cercetarea semnificaţiilor şi impactului politicii de toleranţă în Transilvania în timpul împăratului Iosif al II-lea, alături de investigarea genezei şi evoluţiei ideii de toleranţă, pe perioada secolelor XVI-XVIII. Autorii lui consideră tema de mare actualitate, atât din punctul de vedere al tratării ei în istoriografia europeană recentă, cât şi din cel al dezbaterilor de astăzi, pe marginea problematicii religioase şi confesionale. Sub aspect istoriografic, o asemenea investigaţie se încadrează cercetării subiectului pe plan european, prin valorificarea situaţiei exemplare a Transilvaniei: un teritoriu caracterizat de diversitate etnică, confesională şi culturală, în care a fost instituit un climat de toleranţă religioasă, într-o perioadă (sec. XVI) de cvasidominantă intoleranţă pe continentul european. Cercetarea este concepută ca o abordare a istoriei toleranţei religioase, din perspectiva tensiunii între etatismul promovat de puterea centrală şi realitatea provincială a unei diversităţi confesionale şi culturale, care se dorea conservată.

Prima etapă a proiectului urmăreşte constituirea şi evoluţia sistemului confesional transilvănean, pe perioada secolelor XVI-XVIII (până la 1780), având în vedere probleme precum evoluţia conceptului de toleranţă şi receptarea lui, intoleranţa, raporturile dintre confesiunile protestante, statutul confesiunii catolice în această perioadă, raporturile dintre religiile recepte şi religia desemnată drept tolerată. La acest punct, cercetarea vizează cu deosebire aspectele conceptuale (geneza, semnificaţiile şi evoluţia ideii de toleranţă), pentru clarificarea premiselor conceptului de toleranţă caracteristic secolului al XVIII-lea, respectiv problema intoleranţei (semnificaţiile şi modificările ei, în funcţie de contextul politic şi confesional în care a evoluat Principatul Transilvaniei).

Cea de-a doua etapă se va concentra asupra politicii confesionale a Curţii vieneze, cu referire predilectă la semnificaţiile şi implicaţiile sistemului etatist, în timpul Mariei Tereza şi al lui Iosif al II-lea. În continuarea analizei întreprinse în prima etapă, vor fi analizate semnificaţiile noului concept de toleranţă promovat de Iosif al II-lea, pus în practică prin emiterea Edictului de toleranţă (cu referire la premisele imediate, la conţinutul actelor fundamentale şi la publicarea acestora). Tot aici vor fi urmărite reacţiile la politica de toleranţă iosefină (de pildă, interesante luări de poziţie pot fi surprinse în memorialistica perioadei).

În cea de-a treia şi ultima etapă vor fi investigate consecinţele imediate şi de mai lungă durată ale politicii de toleranţă, cu privire la conţinutul şi semnificaţiile decretelor ulterioare Edictului de toleranţă (reflectând o orientare mai restrictivă a politicii de toleranţă), respectiv la impactul politicii de toleranţă la nivelul credincioşilor aparţinând confesiunilor transilvănene. Aspecte importante ale cercetării vor constitui aici problema influenţei politicii de toleranţă asupra legislaţiei matrimoniale şi chestiunea instrucţiei doctrinare de şase săptămâni, impusă celor care doreau să adopte o altă confesiune decât cea catolică. Analiza va fi condusă, din punctul de vedere al deciziilor politice, până la anul 1791 (când Dieta Principatului a recunoscut dreptul la libera exercitare a cultului pentru credincioşii ortodocşi), iar în privinţa impactului politicii de toleranţă ea nu va depăşi, decât în cazuri excepţionale, anii imediat următori publicării Edictului (pentru care sunt atestate documentar cele mai numeroase reacţii).

Sub aspect metodologic, tentativa de abordare a istoriei ideii de toleranţă nu se poate limita la o investigaţie circumscrisă în graniţele unei discipline. Mărginindu-se însă la o perioadă în care semnificaţia toleranţei a fost una prin excelenţă religioasă (doar spre sfârşitul ei a început să primească şi alte conotaţii), proiectul va utiliza perspectivele metodologice cele mai adecvate unei asemenea dimensiuni a conceptului. Metodologia aplicată va fi în primul rând cea specifică istoriei Bisericii. În mod concret, vom încerca realizarea unei analize istorice comparate, cu referire la confesiunile creştine din Principatul Transilvaniei, pentru a sesiza geneza şi evoluţia ideii de toleranţă. Vom ţine seama, în acest scop, de principiile fundamentale ale disciplinei, enunţate de istorici precum Hubert Jedin şi Giuseppe Alberigo. Având însă drept obiect de studiu comunităţile şi grupările religioase constituite în confesiuni, am considerat necesar să apelăm şi la metodele de investigaţie teoretizate în istoriografia germană a epocii confesionale de istoricul Ernst Walther Zeeden (conceptul Konfessionsbildung – formare a confesiunilor), respectiv de Wolfgang Reinhard şi Heinz Schilling (conceptul Konfessionalisierung – confesionalizare). Pe această cale, vom putea evidenţia treptata ascensiune a fenomenului de intoleranţă confesională, concomitent celui de constituire şi închidere progresivă a confesiunilor. Pentru înţelegerea adecvată a conceptului de toleranţă vom recurge la o analiză din perspectiva istoriei ideilor (cu privire la fundamentele filosofice ale toleranţei), iar abordarea problemei constituirii şi evoluţiei sistemului confesional transilvănean va presupune apelul la istoria dreptului şi a instituţiilor juridice.

Referirile la semnificaţiile sistemului de guvernare etatist vor face necesară o analiză din perspectiva aceleiaşi istorii a dreptului şi instituţiilor juridice, dar şi a istoriei ideilor politice (în privinţa semnificaţiilor iosefinismului, cu o atât de bogată bibliografie). Analiza conţinutului decretelor iosefine, cu deosebire cea a diferitelor versiuni ale acestora va presupune apelul la instrumentarul semanticii politice. Cercetarea impactului politicii de toleranţă ar putea necesita o analiză din perspectiva imaginarului politic (în problema difuzării/receptării actelor oficiale), iar consecinţele propriu-zise, la nivel local, ale acestei politici vor putea fi putea fi sesizate prin utilizarea metodei istorice cantitative. Inventarierea datelor astfel obţinute va face posibilă realizarea unei hărţi pe confesiuni a impactului Edictului de toleranţă, pentru a observa măsura în care acest decret a contribuit sau nu, în mod semnificativ, la modificarea hărţii confesionale a Principatului.

 

Echipa de cercetare

Director

Conf. univ. Daniel Dumitran, Univ. „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia

Cercetători cu experienţă

Prof. univ. Ioan Horga, Universitatea din Oradea

 

Conf. univ. Laura Stanciu, Univ. „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia

 

Pr. Gudor Kund Botond, cercetător ştiinţific la Centrul de Studii Istorice şi Politologice „Iuliu Maniu”, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia

Cercetători în formare

Drd. Molnar Bodrogi Lehel, Arhiva Centrală a Bisericii Unitariene din Transilvania

 

Drd. Iulius-Liviu Uşeriu

 

Desfăşurarea proiectului

An

Obiective

Activităţi

2009

1. Organizarea cercetării documentare

1. Stabilirea programului de cercetare şi identificarea stadiului la care se află cercetarea subiectului în istoriografie
2. Achiziţionarea infrastructurii de cercetare necesare derulării proiectului
3. Completarea infrastructurii materiale

 

2.Documentarea în vederea abordării primei etape a cercetării (Constituirea şi evoluţia sistemului confesional transilvănean (sec. XVI-XVIII). Semnificaţiile ideii de toleranţă)

1. Stagii de cercetare la arhive şi biblioteci din străinătate (Budapesta, Geneva, Viena)
2. Identificarea direcţiilor de investigaţie internă (arhive şi biblioteci documentare)
3. Publicarea unui volum de surse statistice privitor la etapa în curs a cercetării

 

3. Încheierea primei etape a cercetării

1. Inventarierea rezultatelor cercetărilor şi documentărilor efectuate
2. Completarea bibliografiei şi documentaţiei subiectului
3. Audit financiar intern

2010

1. Documentarea în vederea abordării celei de-a doua etape a cercetării

 1. Stagii de cercetare în arhive şi biblioteci din ţară (Alba Iulia, Cluj, Oradea, Sibiu, Tg. Mureş) şi străinătate (Budapesta, Londra, Paris, Roma, Viena).
2. Întrunirea echipei pentru inventarierea rezultatelor cercetării şi discutarea oportunităţii editării unui volum de documente privitor la problematica proiectului.
3. Completarea infrastructurii de cercetare.

 

2. Desfăşurarea celei de-a doua etape a cercetării (Politica confesională a Curţii vieneze în timpul Mariei Tereza şi al lui Iosif al II-lea. Etatism şi diversitate confesională)

 1. Organizarea unui simpozion ştiinţific internaţional, cu participarea reprezentanţilor Bisericilor transilvănene, pe tema primelor două etape ale cercetării. Evaluarea rezultatelor ştiinţifice ale simpozionului şi discutarea stadiului de realizare al volumului de documente.

 

3. Încheierea celei de-a doua etape a cercetării

 1. Organizarea unei conferinţe şi a unui seminar masteral de către un profesor invitat, pe tema primelor două etape ale cercetării.
2. Editarea volumului cuprinzând comunicările prezentate în cadrul simpozionului şi pregătirea pentru editare a volumului de documente.
3. Participări ale membrilor echipei la conferinţe de specialitate.

2011

1.  Documentarea în vederea abordării ultimei etape a cercetării

 1. Stagii de cercetare ale membrilor echipei în arhive şi biblioteci din ţară (Braşov, Bistriţa, Deva, Zalău) şi din străinătate (Budapesta).

 

2. Desfăşurarea ultimei etape a cercetării (Impactul Edictului de toleranţă iosefin. Diversitate confesională şi culturală)

 1. Organizarea unui workshop cu participare interdisciplinară pe tema semnificaţiilor actuale ale ideii de toleranţă.
2. Organizarea unei expoziţii de vase liturgice, în colaborare cu Muzeul Naţional al Unirii.

 

3.  Încheierea proiectului

 1. Editarea unui volum de documente privitor la problematica celei de-a treia etape a grantului.
2. Întrunirea echipei, pentru evaluarea rezultatelor proiectului şi discutarea perspectivelor tematice viitoare.
3. Audit financiar extern.

 

Buget

Nr. crt.

Denumire capitol buget

Total

Valoare 2009

(lei)

Total

Valoare 2010

(lei)

Total

Valoare 2011

(lei)

Total

Valoare

(lei)

1.

Cheltuieli de personal

31.479,44

229.833,56

135.049

396.362

2.

Cheltuieli indirecte

935,64

6.190,36

2.782

9.908

3

Mobilităţi

24.653,20

39.346,80

15.000

79.000

4.

Cheltuieli de logistică

21.419,78

208.784,22

77.250

307.454

5.

Total

78.488,06

484.154,94

230.081

792.724

 

Raport de activitate pe anul 2009 [link]

Raport de activitate pe anul 2011 [link]

Raport final [link]

 

Înapoi la pagina anterioară/ Back to previous page