Proiectul urmărește să realizeze o analiză istorică de sinteză a dinamicii constituirii coeziunii a opt regiuni, care alcătuiesc o diversitate de entități teritoriale, caracterizate prin diferențe morfologice, tipologice și istorice, aflate în părți diferite ale Europei, care permit compararea dinamicilor de coeziune sau disoluție regională de-a lungul unui segment cronologic de șapte secole.  Regiunile care constituie obiectul analizei sunt: 1. Guelders-Rinul Inferior 2. Portugalia 3. Livonia 4. Transilvania 5. Silezia 6. Boemia coroanei luxemburgheze 7. Regiunea germano-daneză 8. Catalonia. Cercetarea se ocupă de dezvoltarea regiunilor începând de la momentul în care cantitatea și diversitatea izvoarelor crește suficient (aproximativ din secolul al XII-lea) pentru a permite analizarea procesului de agregare regională, pe parcursul procesului de maturizare și al interacțiunilor acestora cu organismele supraregionale, până la sfârșitul Vechiului Regim. Întemeiată pe compararea conceptelor dezvoltate de Anssi Paasi (teoria formării regionale) și Hans Heinrich Blotevogel (Realregionen, Tätigkeitsregionen, Wahrnehmung- und Identitätsregionen), strategia de operare folosește următoarea ipoteză de lucru: Evaluarea formării și evoluției regionale (coeziune și disoluție) ca fenomen istoric și ca proces al tuturor regiunilor europene, fără deosebire de mărime, realizează o contribuție atât la nivelul domeniului istoriei regionale cât și la cel al instrumentarului din sfera studiilor și politicilor regionale. Aceasta se realizează prin aplicarea unui set de cinci elemente analitice principale unui grup de regiuni alese: 1. Mediul ca peisaj și caracteristici geomorfologice 2. Instituții, administrații și actori (de exemplu politicieni sau dinastii) 3. Structuri și relații sociale și economice 4. Etnie și limbă 5. Auto-identificare și expresie în arta populară, literatură și scrisul istoric. Inerentă în aceste cinci elemente este o conștientizare fermă a rolului analitic al scării (dialectica forțelor interne-externe); al poziției relative (centrale sau periferice) a regiunilor analizate în cadrul unei constelații mai cuprinzătoare.
Proiectul va studia aceste elemente în secțiune longitudinală, urmărind dezvoltările lor de la fazele pre- sau protonaționale până în etapa națională a istoriei Europei, cuprinzând în cadrul analizei relația dintre structură (atât cea internă a regiunilor cât și cea externă) și proces (schimbarea istorică).  Faptul că același set de elemente analitice principale este utilizat pentru a analiza fiecare regiune a CRP, prezintă o directivă puternică pentru comparație și analiză detaliată, două obiective ale proiectului. Până acum regiunile, ca fenomen istoric, au fost studiate pentru „unicitatea” lor; în cadrul unor dezvoltări aparent unice, acest proiect caută să identifice asemănările, structurile care constituie baza evenimentelor, curentele și devierile de la acestea. În loc să fie un demers fundamental descriptiv, CRP-ul și proiectele integrate vor beneficia de pe urma rezultatelor produse pentru diferitele regiuni, vor prezenta analize detaliate ale surselor primare unde este necesar, dar se vor concentra asupra evaluării evenimentelor istorice, evitând astfel superficialitatea și repetiția.
Pentru a facilita efectuarea comparațiilor, toate proiectele individuale (IP) se concentrează asupra unei set de momente de evaluare (B) și a unor perioade formative (F), în măsura în care acestea sunt relevante. Momentele de evaluare sunt perioade cronologice, selectate din istoria Europei, care oferă tuturor ori majorității regiunilor din cadrul CRP, un fond istoric comun, în timp ce perioadele formative pot reflecta perioade sau momente speciale în dezvoltarea unei regiuni individuale în care devine vizibilă o cotitură ori schimbare structurală, pe parcursul căreia se pot remarca intensificarea unor dezvoltări, schimbări majore etc. cărora li se poate atribui o importanță specială  pentru (dez)integrarea unei regiuni. 
Metodologia aplicată include sinteza de istorie comparată, prosopografia, analiza regională (geografie), analiza izvoarelor (material documentar și narativ publicat și inedit), iconografia, abordarea în durata lungă. Studiile Medievale moderne, și într-un grad mai înalt și Studiile Premoderne, au dobândit un caracter interdisciplinar. Cercetarea istorică interdisciplinară implică atât rezultate cantitative cât și calitative. În acest caz se poate închipui cuantificarea datelor demografice, economice, socio-culturale (de exemplu statistici ale vorbitorilor unor limbi sau dialecte, grupuri sau subgrupuri religioase etc.). Aceste date vor fi confruntate cu datele calitative ale analizei istorice descriptive. Elementele analitice principale utilizate în acest proiect necesită o abordare interdisciplinară, folosind metode și rezultate din istoria artei, studii de limbă și literatură, economie, arheologie etc., alături de geografie și științe sociale. Gradul în care aceste discipline sunt implicate depinde de necesitățile subiectului și de existența izvoarelor relevante. Proiectul este planificat ca un proiect de trei ani, care debutează cu un workshop inițial  în care cercetători selectați și coordonatorii precum și cercetătorii implicați în executarea proiectului vor discuta aparatul conceptual și opțiunile metodologice. La capătul proiectului, în cadrul unei conferințe finale, se vor prezenta concluziile, invitând specialiști externi pentru a învăța și comenta rezultatele analizei longitudinale. Un volum al conferinței va corela toate analizele, va prezenta o sinteză și va formula recomandările pentru noi cercetări și aplicarea concluziilor proiectului. Pe parcursul celor trei ani de derulare vor avea loc întâlniri frecvente (în medie, o dată la opt luni) sub forma unor workshop-uri de colaborare care vor garanta progresul și coeziunea proiectelor.

Membrii IP4, ca partener în cadrul CRP, participă la elaborarea aparatului conceptual și ipotezelor teoretice care vor fi utilizate în cadrul cercetărilor proiectului și execută investigațiile referitoare la evoluția Transilvaniei medievale pre-moderne și moderne prin examinarea a patru dintre secvențele cronologice propuse pentru analizele comparative. Cercetătorii din România vor examina secvențele F1, B1, B2, B3 aplicând cele cinci criterii analitice generale stabilite în cadrul CRP, precum și aparatul conceptual elaborat în cadrul workshp-urilor din lunile 1, 3, 6 și ale întâlnirilor de raportare a board-ului CRP din lunile 12, 20, 28. Pe parcursul lunilor 1-6 vor fi clarificate aspectele metodologice în cadrul CRP înainte de lansarea activităților de cercetare și pentru selectarea și cooptarea participanților în IP. Directorul IP are obligația de a participa la workshop-urile CRP. Lucrările de cercetare a echipei din România se vor derula în cadrul a trei grupuri de lucru: grupul 1 va activa între lunile 7-16 și are ca obiective examinarea aspectelor relevante corespunzătoare secvențelor F1-B1; grupul 2 va activa între lunile 11-19 și se concentrează asupra examinării secvenței B2; grupul 3 va activa între lunile 20-28 și are ca obiectiv examinarea secvenței B3. În cadrul acestor grupuri vor fi cooptați, în măsura disponibilităților, istorici, geografi, arheologi, istorici de artă, lingviști, filologi, arhiviști, specialiști în istoria Bisericii etc. Activitățile de cercetare ale fiecărui grup debutează cu un workshop organizatoric, având scopul discutării metodologiei, aparatului conceptual și obiectivelor CRP și selectarea temelor de cercetare specifice și invitarea cercetătorilor care doresc să participe. Cercetările din cadrul grupului se încheie cu o conferință în care se prezintă rezultatele investigațiilor. Lucrările metodologice și tematice rezultate din activitatea de cercetare a grupului se vor publica într-un volum al conferinței și vor fi puse la dispoziția celorlalte echipe din cadrul CRP prin intermediul unei sinteze în limba engleză. Participanții la execuția cercetării în cadrul IP vor utiliza atât baza teoretică și metodologică disponibilă în cadrul CRP, izvoarele (interne, externe, documentare, narative, arheologice, de artă, statistice, demografice etc.) periodei respective și literatura secundară aferentă secvențelor examinate. Rezultatele grupurilor de lucru din cadrul IP vor fi publicate în două volume.

F1-B1. Secvențele F1-B1 vor fi examinate în cadrul unui singur grup de lucru care va examina aspectele următoare: factorii de mediu, geografici și geomorfologici ai Transilvaniei; cucerirea Transilvaniei de către maghiari; formarea voievodatului Transilvaniei între secolele XI-XIII; organizarea ecleziastică, instituțională și administrativă; colonizarea secuilor și sașilor în Transilvania; formarea comitatelor regale; formarea comitatelor nobiliare; conturarea structurii etnice a Transilvaniei; identitățile etnice, lingvistice, confesionale ale Transilvaniei, expresii ale identităților regionale în artă și arhitectură, etc. Examinarea secvenței B1, are ca obiectiv principal concentrarea asupra evoluțiilor dintre 1325-1375, și va urmări aspecte precum consolidarea juridică a identităților regionale în Transilvania, formarea nobilimii ardelene, procesul de grupare a scaunelor săsești în jurul comunității Sibiului, formarea elitei nobiliare românești, evoluția structurilor sociale și economice ale Transilvaniei.

B2. Grupul planificat pentru examinarea acestei secvențe se va concentra asupra aspectelor de natură politică, instituțională, administrativă și a raporturilor de politică externă în perioada 1525-1575, epoca ce coincide cu etapa formării principatului Transilvaniei în condițiile rivalităților dintre Imperiul Otoman și cel Habsburgic pentru preluarea moștenirii coroanei ungare și al transformărilor generate de Reformă, care au restructurat peisajul confesional al regiunii și raporturile politice interne.

B3. Secvența comparativă comună B3 în cadrul CRP se referă la perioada 1775-1825. Pentru examinarea acestei secvențe se va alcătui un grup multidisciplinar din istorici și specialiști în istoria culturii moderne care va examina aspectele referitoare la efectele politicilor reformiste, trecerea de la comunitățile confesionale la cele etnice, conturarea identităților naționale, efectele politicii organismului suprastatal asupra Transilvaniei, analiza în durata lungă asupra maturizării identităților confesionale și etnice în regiune etc.